Care va să zică, nu.


14.12.2004


- Te-ai schimbat de când te cunosc!
- !?
- Ai mai îmbătrânit!
A durut remarca asta, mă cunoaşte de 4 ani, ştiam că viaţa de noapte, tutunul şi beţiile n-aveau cum să nu lase urme, dar e pentru prima oară când cineva mi-o zice în faţă.

- Nici tu nu mai arăţi ca nou... Pantzeru’ nu pare schimbat, bine, el are şi fizionomia asta de copil tembel! (Pantzeru’ râde)
- Decât de copil bătrân ca mine...
Z. are dreptate, a dat glas unei impresii pe care n-am conturat-o niciodată într-un gând, arată ca un copil bătrân, are aceleaşi vicii ca şi mine, ba chiar mai multe dacă e să iau în considerare teoriile lui cu privire la necesitatea de a trata starea conştienţă, pe care o consideră patologică, teorii pe care nu de puţine ori le pune în aplicare, experimentând, dacă e nevoie, diverse produse farmaceutice.
O prezentatoare cu freză "a la Esca" povesteşte cum de Craciun, nevasta nu ştiu cărei vedete va primi în dar o limuzină de lux…
- M-am săturat să fiu sărac!
- Credeam că te-ai obişnuit până acum! îmi râde Pantzeru’.
Sărăcia şi durerea nu-s ca mirosu’, nu poţi să te obişnuieşti cu ele, cel mult supravieţuieşti, rezişti, dar ei ştiu asta la fel de bine ca şi mine… tac.
La tv. a început calupul de reclame, cele mai de calitate momente din timpul de emisie, ideea principală e Craciunul, pentru mine e perioada anului în care frustrările sunt din ce în ce mai multe, mai mari şi mai dese…
- Vrei să faci bani? îmi citeşte Z. gândurile.
- Dezvoltă!?
- Ştiu o combinaţie supertare, a facut-o un tovarăş de-al meu.
Z. se opreşte şi se uită la mine, mă studiază, aşteaptă să-l rog să mă bage şi pe mine în combinaţie. L-am cunoscut prin Pantzeru’, au copilărit împreună, inteligent, lipsit de scrupule, viclean şi leneş, toate combinaţiile pe care le ştia erau periculoase şi de cele mai multe ori se lăsau prost.

- Hai Z, zici sau ce faci!? îi fac pe plac din curiozitate.
- Fii atent, ne trebuie o firmă şi cineva de încredere ca să ţină combinaţia.
- Firmă am eu, îi răspund cu speranţa că de data asta s-ar putea să fie ceva serios, o ţin pe zero de câţiva ani, dar nu-i problemă, că oricând pot să-i dau drumu’!

- Mai mişto! Atunci o facem doar noi doi. Uite cum stă treaba, ştii că s-a schimbat şmecheria cu facturile?
- Da, ştiu, zii!
- Acum, dacă vrei să-ţi iei facturier pentru firmă, trebuie să te duci cu buletinu’ şi cu certificatu’ de înregistrare în original, îţi fac ăia poză şi pă urmă te lasă să cumperi facturiere. Toată schema e făcută că prea săriseră-n sus ăştia cu facturi pă naşpa.
- Gata, a început iar Z combinaţiile!
- Lasă-ne Pantzere, nu te obligă nimeni să ne asculţi, uită-te la televizor sau du-te în celaltă cameră şi joacă-te pe calculator, nu ne mai fute la icre! Se bagă cacatu’ ăsta-n seamă. Da coaie, cum îţi ziceam, îl mai ajut pe John cu contabilitatea când are prea mult de lucru, nu vrei să ştii ce manevre se fac dacă reuşeşti să pui mâna p-un facturier d-ăsta pe naşpa.
- Ce contabilitatea pulii ţine John, ca să-mi zici tu, mie, de combinaţii maxime?
- Nu fi prost, că tac-su ţine contabilitatea pentru toţi arabii din Doraly, ştiu ce vorbesc, ce, crezi c-o ard aiurea?
Nu credeam că o arde aiurea, situaţia materială, deloc rea, a lui John trăda alte surse de venit decât cea declarată, de contabil.
- Bine coaie, e ca tine, zi mai departe!
- Dacă îţi spun combinaţia şi o faci singur eşti ultimu’ om!
- Ce o tot dai la-ntors, dacă nu vroiai, nu te apucai să-mi spui aşa că spune-n pula mea sau las-o moartă. Ce mă tot freci atâta?
- Fraiere, care eşti, îţi zic că oricum n-ai cum s-o faci fară mine.
A început să mă cunoască, ştie că, dacă mi se va oferi vreodată ocazia, îl ard fără nici cea mai mică jenă, la fel cum ar face-o şi el, nu-mi convine…
- Ne trebuie cam 20 de milioane, pe puţin, mergem la tipografie şi luăm
de toţi banii facturiere pe firma, cu acte în regulă, totu’ pe bune, dacă tot zici că ai firmă. Încarci facturierele într-un taxi şi le aduci acasă, dar nu vii direct, schimbi două taxiuri, mai ştii cum se nimereşte, te dă taximetristu-n gât, aşa că cel mai bine schimbi două taxiuri!
Pe urmă te duci la poliţie şi le dai furate.
- De unde până unde eu iau facturiere, eu schimb două taxiuri, ce treabă am eu? Pacă era combinaţia ta?
- Nu pot să iau eu facturierele dacă nu sunt trecut în acte, patron sau asociat, ceva, înţelegi?
- Z, asta se rezolvă uşor, mergem la notar şi îţi cesionez o cotă parte din firmă, nu mă mai băga pe mine la înaintare, că nu-s fotogenic.
- Bine coaie, mă duc eu! Ne scoatem banii de cel puţin zece ori!
Pantzeru’ care frecase calculatoru’ în camera cealaltă, şi ne ascultase strigă de acolo:
- Bravo Z! Bravo mă! Să ştii că tu eşti primul şmecher care s-a gândit la aşa ceva! Tu crezi că ăştia sunt proşti, crezi că or să te creadă pe tine doar că le spui cu lacrimi în ochi cea mai cretină poveste?
- Şi ce dacă nu mă cred mă? Trebuie să dovedească că nu e aşa cum spun eu!
- Mă prostule! Or să te dovedească-n bătaie până recunoşti şi ce n-ai făcut!
- Ce face? Eşti tu prost, îl combin până şi pă tata că mi-au fost furate, le zic că m-am dat jos din taxi să schimb ca să-l plătesc şi taximetristu’ a tăiat-o cu tot cu facturierele mele fără să apuc măcar să-i iau număru’! Şi până la urmă ce treabă ai tu, Pantzere, n-ai avut şi nici n-o să ai vreodată sânge-n coaie, lasă-mă-n durerea mea, nu vezi că vorbesc cu ăsta?
Zi mă, te bagi?
- M-am schimbat de când mă cunoşti!
- !?
- Am mai îmbătrânit!
- Du-te-n pula mea şi tu mă! Daţi-vă-n pula mea amândoi de fraieri, ce sunteţi!



[+/-] afişează/închide

0 comentarii: